EXCLUSIV/„FĂTĂLĂII DIAMANTINI: NOI NU ALERGĂM DUPĂ MEMBRII… MINȚIM PE FACEBOOK ȘI ÎI TRIMITEM PE BOȘOROGII SINDICATULUI LA RACOLAT DE NOI PROSTANI”!

0
72

Dacă în data de 29.09.2018 șeful IPJ Sibiu, Ivancea Tiberiu, a refuzat să discute telefonic cazul agentului Răduinea pe care l-a sancționat disciplinar pentru fapte: prescrise, decăzute, fără prejudiciu (https://www.incisivdeprahova.ro/2018/09/30/exclusivrazbunarea-sefului-ipj-sibiu-ivancea-tiberiu-asupra-celor-care-il-deranjeaza-nu-limite-pedepse-uriase-pentru-fapte-fara-prejudiciu/), ei bine a sosit momentul să vă arătăm, cu probe, modul în care M.A.I.-ul înțelege să „scape medical/psihologic” de acei angajați dizidenți și să-i mențină în funcție pe cei bolnavi/dezadaptați (pericol pentru societate): prin imixtiunea șefului („telefonul roșu”) după modelul „fă-l p’ăla!” sau „lasă-l p’ăla!”.

Polițistul Răduinea a fost clasificat din punct de vedere medical ca făcând parte din categoria acelor angajați „apt limiptat” în baza unei decizii medicale a unei comisii de expertiză M.A.I. Potrivit art.5 alin.(1) lit.m) din Regulamentul comun din 25 august 2016 privind constituirea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de expertiză medico-militară publicat în Monitorul Oficial nr.708/2016: „Comisia de expertiză medico-militară are următoarele atribuţii:m) stabileşte, după caz, pentru personalul clasat „apt limitat” pe perioada clasării, următoarele scutiri medicale: scutire de aplicaţii, tabere de instrucţie, şedinţe de tragere, serviciu de zi pe unitate/serviciu interior, alte forme de pregătire specifică, portul de armament şi muniţie, scutire de efort fizic intens, ortostatism prelungit, interzicerea conducerii autovehiculelor şi orice alte activităţi care derivă din specificul activităţii militare/în poliţie/în sistemul administraţiei penitenciare. Totodată, dacă se impun scutiri ale unor activităţi care derivă din caracteristicile locului de muncă, atunci se consemnează pe decizia medicală recomandarea de evaluare prin cabinetul de medicina muncii. Pe perioada clasării de „apt limitat”, medicul de unitate/medicul de familie dispensarizează cadrul militar/poliţistul/funcţionarul public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare în vederea recuperării, urmărind respectarea recomandărilor terapeutice, igieno-dietetice, legislaţiei privind conducerea autovehiculelor pe drumurile publice, precum şi a celor privind solicitările locului de muncă, şi întocmeşte biletul de trimitere şi documentaţia specifică la termenul de revizuire stabilit de comisia de expertiză medico-militară”.

In ceea ce priveste aptitudinea conditionata a salariatului de a presta activitatea, art. 10 din HG 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede ca in conditiile in care medicul de medicina muncii face recomandari de tip medical, aptitudinea este conditionata de respectarea acestora, iar in fisa de aptitudine – anexa nr. 5, avizul medical va fi „apt conditionat”. Asadar, in momentul in care pe fisa de aptitudini medicul de medicina muncii a specificat ”apt conditionat”, inseamna ca aceasta persoana este apta de munca, insa numai cu respectarea recomandarii prevazute de medic.

În data de 29 ianuarie 2018 polițistul Răduinea Marian o sesiza pe ministra internelor Carmen Dan cu privire la o posibilă imixtiune a șefului IPJ Sibiu, Ivancea Tiberiu, în actul medical ce trebuia să aibe loc la Comisia de expertiză a M.A.I. la 30.01.2018. Sesizarea a fost trimisă prin fax la ora 17.20. nici până în ziua de azi polițistul Răduinea Marian nu a primit un răspuns din partea ministrei Dan ori a M.A.I. Cumva faxul trimis de polițistul Răduinea a fost aruncat la coșul de gunoi de falșii polițiști împopoțonați cu grade care-mai-de-care ce bănănăie toată ziulica pe holurile M.A.I.-ului neștiind motivele pentru care intră și ies din această instituție? Suntem convinși că așa s-a întâmplat, altfel, cel puțin secretarul de stat Arafat ar fi luat măsuri. Se pot spune multe despre Raed Arafat însă, atunci când necalificații vin să-i impună/ordone cum să își facă medicul treaba (băgătorii în seamă), Raed Arafat „dă cu ei de pereți”.

În data de 30 ianuarie 2018, polițistul Răduinea s-a prezentat la Comisia Medicală a M.A.I. organizată la Centrul Medical al M.A.I. „N.Kretzulescu” pentru a fi investigat și a i se comunica rezultatul comisiei. Comisia era prezidată, ca deobicei, de doamna dr. Bunescu Simona, în biroul Comisiei fiind prezente și 2 asistente medicale (toți „polițiști”, evident). Atât dr. Bunescu Simona cât și celelalte două „polițiste” medicale au confirmat că președinta Comisiei de examinare a fost contactată de „șeful de la Sibiu pentru ca polițistul Răduinea să fie lăsat în activitate… să nu fie clasificat inapt medical… că e dorit de șef la Sibiu”. Păi ce să mai credem: pe de-o parte Ivancea sună la București că să nu-l claseze Comisia „inapt medical” pe Răduinea Marian dar, pe cealaltă parte, îl cercetează și sancționează drastic pe același Răduinea că nu s-a prezentat la comisia medicală? Să înțelegem că acest Ivancea Tiberiu e „Căniță, om sucit” (zicală din popor)? Una zice și alta face? (vedeți filmarea din biroul Comisiei medicale a M.A.I.).

Dar ceea ce nu știu nici cei de la Sibiu și nici cei de la București (la nivelul M.A.I. discutăm, evident) sunt prevederile Legii nr.46/2003 privind drepturile pacientului unde, se consfințește faptul că actul medical este confidențial, orice imixtiune între medic și pacient fiind interzisă. Evident că, această Lege nu se aplică în M.A.I. doar: „șeful e omni-potent și omni-prezent”, „atoatecunoscător”… „șeful e un Dumnezeu pe acest Pământ”. Medicul nefiind decât „o unealtă a lui Dumnezeu” care nu face nimic contra „Lui”. Vă reamintim că, în DGPMB numai chestorul-șofer, Voicu Marius, „are dreptul să se pronunțe asupra clasificărilor apt limitat/inapt psihologic”, individ care nu doar că nu are habar despre actul psihologic dar, mai ales, nu a finalizat studii de psihologie (https://www.incisivdeprahova.ro/2018/09/12/exclusivilegalitate-domnie-si-prostie-la-nivelul-conducerii-d-g-p-m-b/).

La Spitalul Militar din Sibiu s-a prezentat în data de 09.01.2018 polițistul Răduinea pentru a fi expertizat medical. Medicul șef de secție col.dr. Guția Alexandru (specializat în medicină internă) care cunoștea de la șeful IPJ Sibiu „problema Răduinea” a inserat în opinia sa medicală „o problemă cardiologică” pentru polițistul Răduinea și i-a recomandat acestuia „muncă de birou”. Despre „problema nerezolvată medical, Răduinea” avea cunoștință inclusiv șeful spitalului militar Sibiu, dr. col. Chelcea Daniel. Același dr. Chelcea era și președintele comisiei de expertiză medico-militară a spitalului Militar Sibiu care a menținut opinia medicală „ordonată de Ivancea” în privința agentului de poliție Răduinea Marian: să fie transferat/mutat/detașat etc. la birou.

La scurt timp de la „legitimarea opiniei medicale” de către dr. Chelcea Daniel, o comisie militară de la București l-a schimbat din funcția de șef al spitalului militar Sibiu cu un profesionist de la București.

În prezent, se pare că s-ar fi declanșat o nouă cercetare disciplinară împotriva polițistului Răduinea fiindcă „ar fi avut un comportament necorespunzător în fața Comisiei medicale”. Le aducem la cunoștință oficialilor din M.A.I. și Poliției (căci, evident, nu au angajat consilieri juridici și nu au contractat nici avocați specializați) că, prin decizia nr.225/2017, Curtea Constituțională a României a statuat, cităm: „21. Faptul că dispoziţiile legale criticate nu stipulează care sunt acele infracţiuni intenţionate pentru a căror săvârșire și, implicit, condamnare, avocatul este nedemn a mai exercita profesia în cauză, conduce la împrejurarea ca un aspect esenţial, care este de natură să influențeze gravitatea sancţiunilor disciplinare aplicate, să nu fie prevăzut în mod explicit prin lege, ci lăsat la aprecierea subiectivă a structurilor profesionale competente. Or, normele privind cercetarea disciplinară trebuie să respecte anumite cerinţe de stabilitate şi previzibilitate, în caz contrar fiind încălcat art.1 alin.(5) din Constituţie, în componenta sa referitoare la previzibilitatea legii, întrucât persoana vizată nu este în măsură să îşi adapteze conduita în mod corespunzător şi nici să aibă reprezentarea corectă a derulării procedurii disciplinare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr.392 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.667 din 11 septembrie 2014). 22.  În acest context, în jurisprudenţa sa (exemplu fiind Decizia nr.1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.123 din 19 februarie 2014), Curtea a reținut că o trăsătura esenţială a statului de drept o constituie supremaţia Constituţiei şi obligativitatea respectării legii, iar una dintre cerinţele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative. În acest sens, Curtea a constatat că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar şi precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat.  23. Raportat la cele mai sus menționate, Curtea constată că legiuitorul are competenţa de a reglementa atât condiţiile pentru exercitarea unor profesii, cât şi de a stabili cazurile de încetare a acestora.  În exercitarea actului de legiferare, însă, așa cum a reținut Curtea și prin Decizia nr.405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.517 din 8 iulie 2016, legiuitorului îi revine obligaţia ca, indiferent de domeniul în care îşi exercită această competenţă constituţională, să dea dovadă de o atenţie sporită în respectarea principiului clarităţii şi previzibilităţii legii. 24. În ceea ce privește art.14 lit.a) din Legea nr.51/1995, republicată, Curtea constată că legiuitorul nu prevede în mod expres și limitativ care sunt acele infracţiuni intenţionate pentru a căror săvârșire și, implicit, condamnare, avocatul este nedemn a mai exercita profesia în cauză. Această împrejurare este de natură a da naștere abuzurilor și arbitrariului, având în vedere spectrul larg al infracțiunilor intenționate prevăzute de Codul penal și legile speciale. Din această perspectivă, Curtea reține, totodată, că pot exista situații în care, pentru săvârșirea aceleiași infracțiuni intenționate, să poată fi adoptate soluții diferite pronunțate de către structurile competente ale profesiei de avocat cu privire la decizia menținerii sau excluderii din profesia de avocat. 25. Așa fiind, Curtea constată că sintagma „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei„ din cuprinsul art.14 lit.a) din Legea nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, este neconstituțională și contravine dispozițiilor art.1 alin.(5) din Constituție, redactarea acesteia fiind lipsită de claritate și precizie, având în vedere că nu se precizează în mod clar acele infracțiuni intenționate care aduc atingere prestigiului profesiei de avocat. Prin urmare, necircumstanțierea expresă a infracțiunilor a căror săvârșire este de natură să aducă atingere prestigiului profesiei de avocat lasă loc arbitrariului, făcând posibilă aplicarea diferențiată a sancțiunii excluderii din profesie, în funcție de aprecierea subiectivă a structurilor profesiei de avocat competente să aprecieze asupra cazului de nedemnitate. Această lipsă de claritate, precizie şi previzibilitate a sintagmei „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei” de avocat din cadrul art.14 lit.a) din Legea nr.51/1995, republicată, creează, astfel, premisa aplicării acesteia în mod diferit, într-o manieră discriminatorie, ca rezultat al unor interpretări sau aprecieri arbitrare.

Așadar, acea presupusă atitudine ori presupus comportament necorespunzător al polițistului Răduinea este lăsat la îndemâna arbitrariului unor șefi ofuscați din Poliție că „nu-l au cu nimic la mână pe dizidentul Răduinea”, aspect care contravine Constituției României și Convenției EDO.

Doamna dr. Bunescu Simona, președinta Comisiei Medico-Militare de la M.A.I.-C.M.D.T.A. „N.Kretzulescu” este cunoscută în lumea „interlopilor cu epoleți” ca o „doamnă deosebită” în sensul că face orice i se spune „de sus” sau prin intermediul „plicului”. Mai exact, această doamnă dr. Bunescu emite avize de aptitudine/inaptitudine doar în funcție de interesele personale ale solicitanților nicidecum în baza unor acte medicale complete și veridice.

Deci, agentul Răduinea a mai deranjat o persoană influentă din „camorra cu epoleți” din M.A.I. și Poliție: dr. Bunescu Simona, persoana care rezolvă „orice solicitant, ce se conformează dedicației”. (Irinel I.).

 

N.R. În M.A.I. și Poliție se practică ad-literam „Capul ce se pleacă, paloșul nu-l taie” (Daniil Sihastrul de Dimitrie Bolintineanul). În fața șefilor, comisiilor, trebuie să mergi târâș, precum șarpele, cu lacrimi în ochi de căință. Ori că îți dorești o pensionare fictivă pe caz medical ori că mergi la comisie pentru a rămâne în activitate sau pentru simplul fapt că afecțiunile medicale chiar sunt grave și necesită intervenții medicale/pensionare pe caz de boală ș.a.m.d., trebuie „dinainte aranjat”. Cine se preezintă în fața acestor comisii „câine sur la vânătoare” este evident că deranjează și „și-o ia peste bot”. În M.A.I. și Poliție nu trebuie să existe angajați a căror conștiință să accepte versurile aceluiași poem: „Dar cu umilință, lanțu-l încovoaie!”… zic „mahării cu epoleți”.

Cazul Răduinea este similar cu cel al lui Alexandru Firicel, polițist care a enervat „mafia cu epoleți” din M.A.I. și Poliție și care trebuia „îmbolnăvit” cu orice preț pentru a se scăpa de el în baza articolului 61 litera c) Codul Muncii: „Articolul 61 Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care ţin de persoana salariatului în următoarele situaţii: c) în cazul în care, prin decizie a organelor competente de expertiză medicală, se constată inaptitudinea fizică şi/sau psihică a salariatului, fapt ce nu permite acestuia să îşi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare locului de muncă ocupat”. De ce? Fiindcă profesional nu aveau ce să  îi reproșeze lui Alexandru Firicel, așa cum, profesional, nu au ce să îi reproșeze nici polițistului Răduinea Marian ori lui Duță Radu și Paraschiv Adrian (ambii din D.G.P.M.B. dar care au deranjat și îi deranjează incompetenții din această structură a M.A.I. cu „ideile lor futuriste”: fără penali în funcții publice, respectarea legii, reformarea Poliției ș.a.m.d.) ș.a. cazuri, din păcate.

În concluzie, pentru că, polițistul Răduinea nu a ținut cont de „directivele șefilor” și nici de apropiații șefilor/șefii acestuia care încălcau legea și, odată „surprinși” de agentul Răduinea Marian, sufereau rigorile Legii, se caută orice „motiv” pentru „reducerea la tăcere” a acestui polițist onest și profesionist.

Avem nevoie de polițiști precum Răduinea Marian sau nu? Dacă avem nevoie de polițiști precum Răduinea Marian, îl lăsăm singur să se lupte cu sistemul putred și corupt din M.A.I. și Poliție sau îl ajutăm?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here