EXCLUSIV/SINDICATUL NAȚIONAL AL AGENȚILOR DE POLIȚIE ÎNTRE LEGALITATE ȘI DESFIINȚARE ?!

0
243

După ce Judecătoria Sectorului 5 a emis sentința 19(PJ)/06 august 2018 în care instanța a opinat că pensionarii M.A.I. nu mai pot deține calitatăți și/sau funcții sindicale (https://www.incisivdeprahova.ro/2018/09/05/exclusivnuclearajudecatoria-sectorului-5-decis-pensionarii-m-nu-pot-detine-calitatifunctii-sindicale/), o nouă sentință a Tribunalului București – Secția a VIII- Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale (nr.3903/09 mai 2018 în dosarul 45802/3/2017) zguduie din temelie Sindicatul Național al Polițiștilor și îl invalidează pe Surugiu Iulian, președintele onorific cu drept de vot și pensionar M.A.I., ca și reprezentant al acestui sindicat al agenților de poliție.

Articolul 8 din Legea dialogului social nr.62/2011 prevede foarte clar, în opinia noastră, că trebuie să fi angajat al instuției/autorității/societății pentru a dobândi o funcție/calitate în conducerea unui sindicat: Pot fi alese în organele de conducere ale organizațiilor sindicale persoane care au capacitate de exercițiu deplină și nu execută pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii.

Așadar, prin profesie sau meserie, legiuitorul a înțeles că doar persoana care este angajată într-o instituție/autoritate/societate poate dobândi și dreptul de a înființa și conduce o organizație sindicală pe profilul meseriei/profesiei. Odată cu încetarea raporturilor de serviciu/muncă (pensionare, demisie, destituire), persoana care ocupa funcția de conducere în organizația sindicală își pierde calitatea de membru al organizației dar și funcția de conducere deținută în acel sindicat odată cu data încetării raporturilor de serviciu/muncă cu instituția/autoritatea/societatea angajatoare.

Chiar și statutul polițistului aprobat prin Legea nr.360/2002 prevede că polițiștii pot fi suspendați pentru activități sindicale doar dacă au raporturi de serviciu cu statul român prin Ministerul Afacerilor Interne și doar dacă organizația sindicală încheie cu liderul sindical un contract de muncă prin care acesta este salarizat. ceeași prevedere se regăsește și în cuprinsul articolului 34 din Legea dialogului social nr.62/2011: Membrii aleși în organele executive de conducere ale organizațiilor sindicale, personalul de specialitate și administrativ din aparatul acestora pot fi salarizați din fondurile organizațiilor sindicale.

Până în prezent, tertipul uzitat de sindicaliști consta în introducerea în statutele organizațiilor proprii a unui articol/unei fraze prin care se stipula că inclusiv după încetarea raporturilor de serviciu cu M.A.I., membrul sindical pensionat de M.A.I. putea să dețină, în continuare această calitate în baza unei cotizații lunare ce o achita/sau nu organizației sindicale. Al doilea tertip utilizat consta în încheierea unui nou contract de muncă dintre pensionarul M.A.I. (membru al organizației sindicale) cu orgaizația sindicală. Astfel, pensionarul M.A.I. dobândea statutul de „salariat al sindicatului” dar și o falsă calitate de membru al organizației sindicale prin care se înșela instanța de judecată pentru ca pensionarul M.A.I. să rămână în continuare „la butoane”.

Întrebat telefonic despre noua sentință a instanței de judecată, domnul Surugiu Iulian a declarat că se mai gândește dacă va candida sau nu la o funcție de conducere în S.N.A.P. în luna noiembrie 2018. Inițial, în cadrul aceleiași conversații telefonice, domnul Surugiu a susținut că nu va mai candida pentru ocuparea unei funcții sindicale în SNAP, la Congresul organizat în luna  noiembrie 2018. Ulterior, în cadrul celeiași conversații, domnul Surugiu a revenit asupra „deciziei de a mai candida” și a spus că „se mai gândește”.

Același domn Surugiu a ținut să precizeze că, cităm „nu are niciun imperiu imobiliar” și că această găselniță „i-a fost fabricată de Securitate”.

Interesant este că domnul Surugiu susține că aceiași „indivizi care acum îl contestă la instanțele de judecată” au venit înainte de Congresul SNAP din 2017 să îl roge să revină la conducerea acestui sindicat… fiindcă „sindicatul s-a dus la vale fără el”. Mai susține domnul Surugiu Iulian că atunci când a demisionat din funcția de președinte al acestei organizații în contul SNAP se afla suma de 40.000 RON și toate datoriile/cheltuielile achitate la zi iar când a revenit în anul 2017 la conducerea SNAP, organizația avea o datorie de cca 20.000 RON. Dealtfel a susținut că ne va trimite niște documente, pentru informarea jurnaliștilor Incisiv de Prahova, dar fără ca acestea să fie date publicității.

Potrivit susținerilor telefonice ale domnului Surugiu Iulian „acesta a demisionat din funcția de președinte SNAP pentru a se pune la dispoziția instanțelor în cadrul unui proces penal”.

În ceea ce îl privește pe domnul Diugu Adrian (polițist activ în cadrul Poliției de Frontieră Române dar și președintele ales al S.N.A.P.), a mai susținut domnul Surugiu că acesta „a fost ales în funcția de vicepreședinte SNAP și ulterior la recomandarea lui, în funcția de primvicepreședinte SNAP”. Adică, la recomandarea domnului Surugiu, domnul Diugu a fost ales în cadrul Congresului în funcții de conducere a organizației sindicale S.N.A.P. Cei doi (Surugiu și Diugu) au lucrat foarte bine împreună în S.N.A.P.

Cu toate acestea, domnul Diugu Adrian și câțiva „indivizi s-au gândit să conteste tocmai Congresul prezidat de domnul Diugu Adrian”. Domnul Surugiu Iulian a spus că va merge până la Curtea Constituțională a României și la CEDO dacă instanțele naționale vor menține hotărârea instanței de fond (19(PJ)/2018).

Totodată, același domn Surugiu a susținut că ne va invita (reprezentanți ai ziarului Incisiv de Prahova) la Congresul ce va fii susținut în luna noiembrie 2018 în Predeal, hotelul Eden „ca să vedem cu ochii noștrii lucrările Congresului S.N.A.P.”.

Opinia noastră ,a Redacției incisiv de Prahova,  domnul Surugiu, este ca la Congresul din noiembrie 2018 să aveți o echipă care să filmeze live aceste lucrări (după modelul uzitat de Curtea Constituională a României). Bineânțeles că ședința Congresului poate fi și înregistrată și, ulterior, postată pe sitte-ul S.N.A.P. și paginile de FaceBook, pentru ca toți polițștii să își vadă liderii SNAP „în acțiune sindicală” și să decidă ce vor face în urma acestui Congres.

L-am contactat telefonic și pe domnul Diugu Adrian, polițist activ și președintele S.N.A.P. care ne-a confirmat, în parte, spusele domnului Surugiu. Domnul Diugu Adrian a susținut în conversația telefonică că domnul Surugiu Iulian a demisionat din funcția de președinte S.N.A.P. după ce „a fost ridicat de polițiști de la domiciliul acestuia și dus la audieri. Demisia a fost adusă de avocatul domnului Surugiu la sediul S.N.A.P., undeva în perioada de 16/17 iunie 2016” (exact, nu își mai amintește). Ulterior, domnul Diugu Adrian îl mai invita pe domnul Surugiu „la o cafea, la sediul S.N.A.P. fiindcă îl vedea stingher”. Apoi, același Diugu Adrian l-a propus pe Surugiu Iulian ca și Președinte de Onoare al S.N.A.P. … în noiembrie 2016, dată la care a și fost votat. Iar în ianuarie 2017 același BExC a votat ca președintele de onoare să aibă și drept de vot.

Ca urmare a sentinței 19(PJ)/2018 în care Judecătoria Sectorului 5, domnul Diugu Adrian ne-a confirmat faptul că domnul Surugiu Iulian a organizat ilegal atât Conferința Națională Anuală cât și Congresul S.N.A.P. din septembrie ( deci si pe viitoarea din noiembrie 2018) întrucât, domnia sa, a fost deja invalidat de instanța de judecată. Atât Conferința cât și Congresul S.N.A.P. au fost organizate de persoane necompetente (în speță pensionari M.A.I.), Iar președintele ales al S.N.A.P. (domnul Diugu Adrian) nu a „parafat” toate aceste demersuri.

În opinia domniei sale, toate aceste demersuri sunt lovite de nulitate iar instanțele naționale vor constata această ilegalitate odată ce le va fi adus la cunoștință procesele verbale semnate de președintele onorific Surugiu Iulian.

Părerea noastră e că asistăm la o luptă acerbă pentru putere, o luptă ce este în detrimentul membrilor din acest sindicat doar pentru faptul că unele persoane nu pot accepta că viața nu se termină odată cu pensionarea, „scaunul fiind cel mai important”.

Iar concursul de pescuit de la Buzău organizat de acel birou teritorial SNAP  considerăm că face parte tot din „campania pentru atragerea de votanți”

Domnul Surugiu ne-a comunicat că are un respect deosebit față de agenții de poliție… poate, dar cum explică domnia sa gradul de sublocotenent în rezervă (ofițer) dobândit în timpul mandatului ex-ministrului Oprea? Pentru care „atribuții nemaipomenite” a fost trecut în corpul ofițerilor, mai ales că acesta susține că „respectă mai mult agenții decât ofițerii”? Iar acest grad în rezervă urma a fi „actualizat” din 6 în 6 luni până la atingerea celui de „general”, exclusiv în timpul mandatului ex-ministrului Oprea… Aceste aspecte ale avansărilor „în rezervă” din corpul agenților în cel al ofițerilor rămân încă o necunoscută căci M.A.I.-ul refuză cu obstinență să își facă publice potlogăriile.

În acțiunea introdusă împotriva M.A.I. în decembrie 2015 (dosarul TMB-SCAF 43647/3/2015) susțineam că, citez:, „La umbra „protecției datelor cu caracter personal” al persoanelor vizate de întrebările subsemnatului, M.A.I. își ascunde „partenerii de afaceri” prin care batjocorește atât Legea cât și cetățenii țării (despre „iobagii de pe propria moșie” nu mai încape vorbă). În altă ordine de idei, prin „norme interne” pârâta M.A.I. și ministrul Afacerilor Interne dispune ca anumiți lideri sindicali aserviți ideologiei partidului de la conducerea M.A.I. și, bineînțeles, a intereselor de gup ale șefilor din M.A.I., să fie recompensați cu grade și funcții în timp ce polițiștilor români onești aflați sub incidența art.1 alin.(1)  al Legii nr.360/2002 privind Statutul Polițistului combinat cu cele ale art.26 al Legii nr.218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române le sunt respinse avansările în grade și funcții „întrucât fondurile sunt limitate”. În fapt, refuzul nejustificat al pârâtei de a-mi comunica informațiile solicitate se datorează ilegalităților pe care le-a comis și continuă să le comită de-a lungul timpului cu anumiți lideri sindicali din rândurile Sindicatului Național al Agenților de Poliție și cel al Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din M.A.I. Aceasta este singura teză plauzibilă, întrucât, la umbra „reprezentativității” nedemonstrate din punct de vedere al Legii Dialogului Social nr.62/2011, aceste două sindicate și liderii lor beneficiază ilegal de facilități precum: avansări în grad, funcții sedii ș.a., în schimbul manipulării și inducerii în eroare membrilor de sindicat. Aceste aspecte conduc la teza cum că în România se aplică istoria sindicatelor americane din perioada anilor 50-70 care, în fapt, erau grupări de crimă organizată ce nu se abăteau de la nici o fărădelege pentru ca liderii sindicali și partenerii lor să își atingă scopurile, mai ales că membrii de sindicat (muncitorii) își ascultau orbește liderii care „luptau” pentru drepturile lor. (Alexandru Firicel – sef Departament Investigatii).

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here