EXCLUSIV/ Sub ochii SRI Arad se furau banii Ministerului Justiției/ Hotii chiar sursele lor?/ Domnule director Hellvig, facem si noi ceva curatenie sau doar joc de glezne?

0
777

Dacă la data de 11 august 2018 vă arătam, cu probe, că Donțu Mihai e „mare polițist judiciarist” și „mare consiglier juridic” în M.A.I.-D.G.P.M.B. (https://www.incisivdeprahova.ro/2018/08/11/exclusivnoaptea-mintii-politistii-consilieri-juridici-detin-aviz-al-politiei-judiciare-conditiile-care-acestia-nu-solutioneaza-dosare-penale/), considerăm că a venit timpul să vă arătăm și informații primite recent despre cum se intră „pe ușa din dos” în magistratură pe același criteriu mult-prea bine cunoscut: pile, cunoștințe, relații.

Vă reamintim analiza noastră efectuată pe înscrisurile primite de la M.A.I. în care se susținea nu doar că această calitate de consilier juridic se obține ocult, „pe sprânceană”, ci și faptul că falșii polițiști și falșii consilieri juridici din M.A.I. sunt controlați de „șefii juriști” petnru opiniile lor juridice. Oasemenea inepție numai în M.A.I. se poate întâmpla căci libertatea de conștiință, de exprimare și dreptul la un proces echitabil numai instanța de judecată legal învestită cu soluționarea litigiului le poate aprecia/sancționa nicidecum „șefii” (https://www.incisivdeprahova.ro/2018/08/05/exclusivpervertirea-profesiilor-juridice-de-catre-ministerul-afacerilor-internecum-ajung-falsii-juristi-sa-detina-statutul-de-magistrat/).

În principiu, falșii consilieri juridici din M.A.I. (dar și din alte instituții și autorități), indivizi neavizați de organizația profesională a consilierilor juridici (UCCJR/OCJR), se prezintă la instituțiile magistraturii (CSM, MP etc.) cu o „adeverință” emisă de instituție prin care „se atestă că persoana este/a lucrat în funcția de consilier juridic”. În baza acestei adeverințe, persoana este admisă în magistratură sau, dacă optează pentru avocatură, în UNBR.

Anul acesta s-au susținut examene pentru admiterea în magistratură, unde, porivit informațiilor noastre, indivizi slabi pregătiți din D.N.A. și M.A.I.-D.G.A. au fost admiși. Mai exact, au luat notă mică la proba scrisă și nota 10 la interviu.

In alta ordine de idei un examinator permanent la interviu scrie la el in C.V. ca a lucrat la M.A.E. Poți sa lucrezi la MAE fără sa fii acoperit SIE? Sa înțelegem ca serviciile stabilesc cine intra și cine nu intra in magistratura? Candidații bine pregătiți care au participat la concursul de admitere în magistratură au constatat că la acest examen sunt respinși cei mai buni la juridic și admiși cei mai slab pregătiți. Deci (potrivit surselor noastre), pentru promovarea în magistratură trebuie neapărat să ai relații ca să obții nota 10 la interviu (altfel nu ne explicăm cum un candidat obține notă minimă la proba scrisă și nota 10 la interviu)… Ulterior promovării examenului, candidații declarați admiși pot sa își aleagă locurile ca doar de ei poseda cunoștințele care trebuie…pile, nu cunoștințe juridice.

Interviul este promovat de mai multe grupuri de interese. La interviu este un nelipsit un profesor universitar Cioclei Valerian care a lucrat prin 1991-1992 la M.A.E. Sunt atâția profesori universitari. Ce are Cioclei atât de special? Sunt oameni picați de pe locul 1 la juridic și au luat 10 la interviu oameni de pe locul 100, 300, etc. Pe unii ii cunosc si știu ca sunt foarte piloși. Ca sa fii pe primele locuri inseamna sa fii inteligent și sa muncești foarte mult. Cred ca și societatea are nevoie de magistrați bine pregătiți, nu de cei care au trecut la limita și sunt preferați de sistem sau acoperiți. (sursă)

Mai nou, să înțelegem că, magistratura încheie și „protocoale personale” (între persoane cu funcții publice)?

În concluzie, observăm că vechile metehne nu au dispărut din România ba chiar s-au acutizat. Ilegalitățile, monstruozitățile pe care le pot face niște „magistrați acoperiți”, persoane slab pregătite juridic („torționari ai dreptului”), ar putea oripila, din nou, Curtea de la Strasbourg și, astfel, să ne mai pricopsim cu un val de amenzi. Până la urmă, statul român are bani să plătească prostiile „acoperiților” din Justiție persoane cărora nu le clintește nimeni un fir de păr pentru gravele erori judiciare doar „sunt independenți”… față de cine sunt independenți? Față de ce sunt independenți? Cumva față de Lege?. (Cerasela N.).

N.R. Am făcut această legătură între Donțu și examenele din magistratură pentru a vă arăta gravele derapaje de statul de drept, Lege, pe care chiar persoane considerate „experți în drept” le încalcă, fără să conștientizeze acești „experți în drept” că o persoană incompetentă, necompetentă, care prezintă înscrisuri în fals, odată ajunsă în magistratură va face ravagii (încălcarea drepturilor fundamentale, a Legii ș.a.m.d.).

De aceea au fost sesizate instituțiile abilitate (sesizările 1228-1230/12.08.2018): să vadă că am aflat „dedesubturile lor” și că societatea românească de azi nu mai tolerează „pilele, cunoștințele și relațiile” ci doar profesioniștii și oamenii de bună-credință.

comunicare hot civila dosar 7797

 

Nr. 1230 din 12 august 2018

 

Către

UNIUNEA NAȚIONALĂ A BAROURILOR DIN ROMÂNIA

 

Având în vedere calitatea de „dulău de pază al democrației” conferită presei de Curtea de la Strasbourg, în temeiul art. 6, 10 și 14 ale Convenției EDO, vă aducem la cunoștință următoarele:

În urma demersurilor legitime întreprinse în fața instanțelor de judecată naționale (atașăm sentința TMB-SCAF nr.5267/21.09.2017), Ministerul Afacerilor Interne ne-a comunicat la data de 10 august 2018 cele 2 dispoziții de numire în funcție emise de Direcția Generală de Poliție a Municipiului București ale polițistului Donțu Mihai (atașate) care este numit în funcția de „consilier juridic” dar este și „organ al Poliției Judiciare” ceea ce, în opinia noastră, este inadmisibil dat fiind faptul că atribuțiile polițistului din Poliția Judiciară sunt prevăzute de Constituția României (art.130 și 131) și Legea nr.364/2004 privind organizarea Poliției Judiciare pe când cele ale consilierului juridic sunt prevăzute strict de Legea nr.514/2003 care face referire și la Legea nr.51/1995 privind statutul avocatului și Statutul consilierului juridic publicat cu modificări în M.O. nr.452/2014.

Mai mult, în preambulul dispozițiilor DGPMB nr.4869/2013 și 5132/2013 nu este prevăzut, ca și temei legal, Legea nr.514/2003 privind profesia de consilier juridic. Ori, în atare situație, cum poate fii numit cineva într-o funcție reglementată de o lege specială (legea nr.514/2003 în cazul de față) fără ca acest temei legal să fie prevăzut în cuprinsul actului administrativ unilateral prin care o persoană îndeplinește atribuțiile specifice unei profesii autorizate?

În susținere, vă rugăm să observați și Hotărârea Curții de la Strasbourg din 8 martie 2011, definitivă la 8 iunie 2011, în Cauza Colegiul Consilierilor Juridici Argeş împotriva României publicată în  Monitorul Oficial nr. 569 din 10 august 2011, cităm: „34. Curtea consideră că refuzul instanţei interne de a-l înscrie pe reclamant ca asociaţie reprezintă o încălcare a dreptului său de asociere de către autorităţi [a se vedea, de exemplu, Gorzelik şi alţii (GC), citată anterior, pct. 52, Sidiropoulos, citată anterior, pct. 31, şi APEH Uldozotteinek Szovetsege şi alţii împotriva Ungariei (dec.), nr. 32.367/96, 31 august 1999]. […] 44. Ţinând seama de toate cele de mai sus, în opinia Curţii, motivele invocate de autorităţi de a refuza înscrierea asociaţiei reclamante nu au fost relevante şi suficiente. În plus, o astfel de măsură severă precum refuzarea cererii de înscriere, luată chiar înainte de începerea funcţionării asociaţiei, apare disproporţionată în raport cu scopul urmărit. Prin urmare, încălcarea nu poate fi considerată necesară într-o societate democratică.”

Prin această Hotărâre, Curtea de la Strasbourg a reamintit autorităților române că organizația profesională a consilierilor juridici (Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din România/Ordinul Consilierilor Juridici din România) este o organizație nonprofit care are ca atribuții exclusive protejarea acestei profesii. Iar legiuitorul român, în opinia noastră, a consfințit prin Legea nr.514/2003 ca persoanele care doresc să îmbrățișeze această onorabilă profesie de „avocat al instituției” (consilier juridic), trebuie să fie avizată de organizația profesională sau Ministerul Justiției (Ordinul Ministrului Justiției nr. 606/2010 pentru aprobarea Regulamentului privind atestarea titlului oficial de calificare în profesia de consilier juridic, obţinut în România, şi a experienţei în profesie dobândite în România de către cetăţenii români sau cetăţenii unui alt stat membru al Uniunii Europene ori aparţinând Spaţiului Economic European, în vederea admiterii şi practicării acesteia în celelalte state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European), după caz.

Nu în ultimul rând, vă rugăm să observați că exercitarea profesiei de consilier juridic în instituțiile statului român este îngăduită de legiuitor strict prin prisma Legii privind statutul funcționarului public nr.188/1999 (aspect reținut dealtfel și în cuprinsul Legii nr.514/2003 și al Statutului profesiei de consilier juridic publicat cu modficări în M.O. nr.482/2014).

În aceste condiții, apreciem oportună identificarea persoanelor care, ulterior Hotârârii Curții de la Strasbourg în cauza Colegiul Consilierilor Juridici Argeș împotriva României au dobândit calitatea de avocat în baza unei „adeverințe” (înscris) emise de structuri din Ministerul Afacerilor Interne prin care „se atestă că au fost consilier juridic” și eliminarea acestora din Uniunea Națională a Barourilor din România.

Apreciem ca fiind inadmisibil ca o persoană care eludează: Legea (inclusiv legea nr.51/1995), organizația profesională a consilierilor juridici și Ministerul Justiției să profeseze în avocatură o profesie liberală care prevede respectarea și apărarea drepturilor fundamentale, Legii, nicidecum încălcarea acestora.

SESIZARE CSM-INM-MJ

SESIZARE INSTITUTII

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here