Puterea judecatoreasca este compusa NUMAI din judecatori, pentru ca DOAR ei infaptuiesc justitia/Asadar, procurorii nu pot intra aici

0
789

Singurul punctaj, vad, care s-a transmis organelor de propaganda este sa spuna ca decizia CCR de azi isi trage fundamentul din articolul din Constitutia din 1991, cand inca exista procuratura, care prevedea ca „Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei”.

Pentru cei care nu stiu, procuratura s-a desfiintat in 1992, cand s-a revenit la titulatura de „parchet”, asa cum era inainte de venirea comunistilor. Termenul de „parchet” vine de la faptul ca procurorul inainte de comunisti statea la acelasi nivel cu avocatul, la „parchet” (o prevedere in acest sens a fost introdusa in modificarile la legile justitiei de acum), nu cocotat pe podium, alaturi de judecator, asa cum era in instantele sovietice.

Revenind la articolul din Constitutie privind statul procurorilor, in afara de numerotare – art. 131 in Constitutia din 1991 si 132 dupa revizuire – continutul articolului a ramas neschimbat din 1991 pana azi si spune EXACT acelasi lucru.

Acest articol privind statutul procurorilor a fost introdus SPECIAL in Constitutia post-comunista pentru a termina cu PROCURATURA de sorginte stalinista pe care au instaurat-o bolsevicii in Romania, fiind copitata de la sovietici, si a-i aduce pe procurori acolo unde le e locul intr-o democratie si stat de drept.

Procuratura sovietica, asa cum a fost gandita de Lenin dupa 1917, era conceputa ca o un organ piramidal „independent” de absolut orice autoritate locala sau regionala din stat, fiind sub directul control al conducerii varfului statului.

Rolul procuraturii in comunism era de a „supraveghea legalitatea socialista”, adica sa se asigura ca TOTI „functionarii publici” din societate pun in aplicare legile si ordinele partidului. Cum in comunism nu era sector privat, pana si maturatorul de strada era functionar public (asta sa intelegeti de ce infractiunea de „abuz in serviciu” e atat de larga – prin ia procurorii puteau lua pe absolut oricine pentru o atributie pe caer o facea sau nu o facea -).

Asadar, prin aceasta „supraveghere generala” procuratura comunista putea controla pe toata lumea. Aceasta putere de „supraveghere” era atat de mare in comunism incat procurorii puteau desfiinta pana si hotarari judecatoresti definitive, prin asa numitul „recurs in supraveghere”, devenit ulterior „recurs in anulare”, in uz in Romania pana dupa 2000, cand am fost condamnati de CEDO.

In perioada „democratiei populare” din Romania procuratura tinea de Marea Adunare Nationala. Apoi, cu venirea lui Ceausescu, procuratura a intrat sub controlul sau.

De aceea dupa 1989, pentru a evita situatia din perioada comunista si nasterea unui nou Ceausescu, procuratura a fost scoasa de sub autoritatea presedintelui si pusa sub cea a ministrului justitiei, care era si in CSM.

In democratiile vestice exista numai trei puteri in stat: legislativa, executiva si judecatoreasca.

Puterea judecatoreasca este compusa NUMAI din judecatori, pentru ca DOAR ei infaptuiesc justitia. Asadar, procurorii nu pot intra aici.

Puterea legislativa este exercitata de Parlament, compus din Camera Deputatilor si Senat. Iarasi, procurorii nu pot intra aici, pentru ca nu sunt nici deputati si nici senatori.

Puterea executiva in Romania este „bicefala”, cum a spus si CCR, fiind compusa din Presedinte si Guvern.

O a patra putere in stat nu exista pentru procurori. Asa erau in structura de stat sovietica, cea ce in democratie nu exista, lucru clarificat si de Comisia de la Venetia intr-o serie de rapoarte.

Pentru a evita, asadar, situatia unui nou tatuc ceausist, dupa Revolutie procurorii au fost scosi de sub autoritatea presedintelui si bagati sub cea a ministrul justitiei, asa cum sunt peste tot in tarile democratice.

Motivul mutarii era foarte simplu: presedintele republicii era deja si presedintele CSAT, o autoritate creata tot de Ceausescu pentru a controla Securitatea si Armata si prin ele societatea romaneasca (si el se temea de Marea Adunare Nationala – Parlamentul de atunci).

Astfel, fiind deja presedinte CSAT, daca ar fi avut si procurorii sub autoritatea sa, presedintele ar fi recreat, in fapt, politia politica care era in perioada comunista, unde procuratura era mana in mana cu Securitatea. Asta s-a refacut ulterior, dupa 2005, prin acele deja odioase hotarari CSAT si protocoale.

De aceea tot tanjea propaganda Noii Securitati si diversi reprezentanti ai PNL si USR, urland impotriva modificarilor la legile justitiei, ca se iau atributii de la presedintele republicii, care e si „presedintele CSAT”. Asta ca sa intelegeti cum au facut din acel CSAT o structura supra-statala sub Basescu.

Revenind la nasterea Constitutiei post-comuniste, pentru a le asigura independenta functionala, procurorii, organizati in parchete care impreuna compun Ministerul Public, alaturi de Puterea Judecatoreasca (instante/judecatori) si Consiliul Superior al Magistraturii, au fost inclusi in AUTORITATEA JUDECATOREASCA.

Contrar manipularii organelor de propaganda, in Romania procurorii au o mai mare independenta functionala si structurala chiar decat in SUA. Aici, de exemplu, procurorii sunt COMPLET sub puterea executiva. Procurorii federali in SUA sunt sub DOJ (Department of Justice), iar ministrul de justitie, care e membru in Guvern si pus de Presedinte, este in fapt si procuror general.

Ce ati zice daca Tudorel Toader ar fi si procuror general in Romania, cum e ministrul justitiei in SUA?

Cei care vin azi in Romania si spun ca procurorii de fapt trebuie sa fie sub presedinte, ca el are nu stiu ce puteri, sunt de fapt nostalgigi dupa un tatuc ceausist.

Culmea este ca aceasta nostalgie ceausista nu o au cei de stanga ci cei pretinsi de dreapta.

Daca dorim sa nu mai avem un nou Ceausescu in Romania, trebuie sa stim greselile trecutului si sa invatam din ele. Iar includerea procurorilor sub autoritatea presedintelui a fost o astfel de greseala prin care si Ceausescu a controlat societatea.

Pe plan intern guvernarea este facuta de Guvern, nu de Presedinte. Politica penala a statului e facuta de Guvern, cum a spus si Comisia de la Venetia, prin urmare procurorii nu ar avea sub a carui alta autoritate sa fie decat ce a ministrului justitiei. (Chris Terhes, presedintele Romanian Community Coalition, cunoscuta in Romania si sub numele de „Coalitia romanilor pentru combaterea coruptiei”).

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here